Subiectul preferat in ultimul timp pare sa fie cunoscutul artist , a carui moarte a venit mai mult sau mai putin subit, conform diferitelor pareri.
Daca e ceva ce urasc atunci este vorba de “datul cu presupusul” si scornitul de minciuni sau adevaruri partiale care primesc conotatii diverse datorita interpretarilor, asa cum ne place noua oamenilor sa o facem.
De mai mult de o saptamana se intoarce si se rasintoarce pe toate partile viata si actiunile defunctului Michael Jackson. Oameni mai mult sau mai putin cunoscuti, apar din umbra pentru a oferi diverse detalii, uneori chiar contradictorii legat de viata lui.
Ok, ii respect si ii admir inovatiile in domeniul muzicii, dar cred ca ceea ce a facut in viata privata nu ar trebui sa intereseze foarte mult pe nimeni, nici chiar pe fanii infocati sau pe paparazzi lihniti de scandaluri. Nu vad de ce trebuiesc combinate aspectele private cu realizarille profesionale... Asa au fost manjite multe nume cunoscute: Elvis Presley, Marilyn Monroe... Probabil este prea greu pentru mintea umana, asa mica si pricajita, sa tina minte numai partile bune, desi din moment ce nu mai sunt printre noi, scopul mediatizarii pare altul, mai personal. Este intradevar un mister creierul nostru si modul lui de functionare....
Pana la urma nici un om nu este perfect (desi multi sunt convinsi ca sunt) si fiecare are parti de care este mai putin mandru si pe care nu vrea sa le dezvaluie. De ce nu pot unii oameni sa respecte acest lucru? De ce lumea a devenit asa carcotasa si barfitoare? Ei bine stiu de ce e carcotasa (“pentru ca ne plaaaaaaaaace”, ar zice colegul meu de blog) dar restul e un mister. Sau nu? Ne place sa vedem ca si cei cu succes sunt oameni normali si cu probleme? Sau ne place sa ne “dam cu presupusul”?
Tot ce pare sa conteze sunt aparentele si contul din banca, vilele/casele detinute sau masinile din garaj, pe care culmea, lumea le tine cat mai ascunse ca nu cumva sa se intrebe altii “de unde atata avere?”. Mda, nu ca invida altora ar avea ceva de-a face cu asta, nu, nu suntem invidiosi, nu?
In final viata tot se va rezuma la ce ai reusit sa realizezi si numai acest lucru va danui si in viitor, la fel cum peste cativa ani va ramane doar muzica lui Michael care o veti asculta fara sa va mai intrebati fel de fel de prostii... Asteptam cu nerabdare, sa ascultam noi melodii nedate publicului inca , melodii nou-noute pentru sufletele noastre nevinovate (da, inevitabil am auzit si eu niste zvonuri, cum era sa scap fara sa aud si eu ceva).
Deci pe curand si sa asteptam noi hituri lansate post-mortem si fara prea mult spectacol inutil.
No comments:
Post a Comment